Whoever thinks that he can come to know the mysteries of God through external scientific theory, resembles the fool who wants to see Paradise with a telescope.
Those who… struggle patristically become empirical theologians through the visitation of the Grace of the Holy Spirit. All those who have an external education, in addition to the internal enlightenment of the soul, may describe the divine mysteries and interpret them correctly, as did many Holy Fathers.
If, however, one does not become spiritually related to the Holy Fathers and wants to take up translating or writing, he will wrong both the Holy Fathers and himself, as well as the people, with his spiritual cloudiness.
Based on St. Paisios the Athonite
In the photo a ray of light shines upon a small piece of holy bread
If you want to pray for you or to donate, click here.
Aha! …tocmai ne luasem cu vorba… …ăăă… cu posările și am uitat subiectul acesta. Așteaptă câtva timp și dacă vezi că nu apare nici o postare pe tema asta, adu-ne aminte. Vorbesc serios.
Cu darul lui Dumnezeu, socotesc cu smerenie că vom avea niște postări foarte interesante pe tema asta.
Anonim
Am si eu o nedumerire, care cred ca in parte a fost lamurita de acest articol.
Tot timpul cand vine vorba de minuni, ma gandesc ca Dumnezeu, ca un Atotputernic, poate cu usurinta schimba legile fizicii, fiind el Insusi Creatorul lor. Totusi, fiind vorba de lumea creata si grosiera, se foloseste de ele, stiind ca numai Dumnezeu este imaterial si necreat, chiar si sufletul nostru fiind grosier in raport cu fiinta Dumnezeiasca.
De exemplu, atunci cand sfintii nu ardeau in foc, Dumnezeu lua proprietatea focului de a arde acel sfant, iar restul erau arsi. Sau cand Mantuitorul trecea prin usile incuiate, chiar si fizica cuantica spune ca materia este energie, cumva putea sa isi “strecoare” particulele trupului sau prin cele ale usii. Spun aceasta fiind vorba de lume creata si grosiera. Insa am observat ca in acest fel explic de fapt minunea si nu stiu cum sa cred de fapt ca se intampla. Adica cred ca harul necreat intervine asupra creatului si modifica legea creatului.
Daca nu este bine cum am gandit, totusi nu este bine daca cred ca Dumnezeu poate si asa sa lucreze in unele situatii ?
Așa este: harul necreat intervine asupra creatului și-i „învinge” legile. Ultimul plan existențial ete planul duhovnicesc. După asta planul informațional (strâns legat de primul), energetic (dacă vrei – cu toate că deja ne apropiem de materie) și abia pe ultimul plan este planul material.
Pe de altă parte trebuie atenție cu explicarea prea în detaliu a minunilor (mai ales folosind planul material și spațiul tridimensional) pentru că în foarte scurt timp o să fim depășiți: de exemplu în cazul ușilor încuiate nu a fost vorba exact de „strecurarea atomilor” trupului Mântuitorului prin ușile încuiate ci mai degrabă de „materializarea” trupului – fenomen „comun” în multele minuni ce implică arătări ale Mântuitorului sau ale sfinților. Cum exactt se întâmplă asta? Nu știm. Spune Sf. Ioan Scărarul ceva frumos pe tema asta. O s-o rezerv pentru o nouă postare.
Anonim
Multumesc. Cred ca am inteles acuma. Am citit si la Sf. Luca al Crimeii ceva asemanator in cartea Puterea Inimii, si sfantul spunea ca duhul poate da si forme, si ma gandesc atunci ca duhul calatoreste si apoi ia forme.
Cine stie insa in lumea duhoviceasca daca de fapt mai exista “spatiu” si “timp” si “calatorie” 🙂
Anonim
A-ti putea posta si ceva referitor la vremurile in care traim…..sau despre razboiul care sta sa cada asupra lumii ? Multumesc
Ioan Toma
Aha! …tocmai ne luasem cu vorba… …ăăă… cu posările și am uitat subiectul acesta. Așteaptă câtva timp și dacă vezi că nu apare nici o postare pe tema asta, adu-ne aminte. Vorbesc serios.
Cu darul lui Dumnezeu, socotesc cu smerenie că vom avea niște postări foarte interesante pe tema asta.
Anonim
Am si eu o nedumerire, care cred ca in parte a fost lamurita de acest articol.
Tot timpul cand vine vorba de minuni, ma gandesc ca Dumnezeu, ca un Atotputernic, poate cu usurinta schimba legile fizicii, fiind el Insusi Creatorul lor. Totusi, fiind vorba de lumea creata si grosiera, se foloseste de ele, stiind ca numai Dumnezeu este imaterial si necreat, chiar si sufletul nostru fiind grosier in raport cu fiinta Dumnezeiasca.
De exemplu, atunci cand sfintii nu ardeau in foc, Dumnezeu lua proprietatea focului de a arde acel sfant, iar restul erau arsi. Sau cand Mantuitorul trecea prin usile incuiate, chiar si fizica cuantica spune ca materia este energie, cumva putea sa isi “strecoare” particulele trupului sau prin cele ale usii. Spun aceasta fiind vorba de lume creata si grosiera. Insa am observat ca in acest fel explic de fapt minunea si nu stiu cum sa cred de fapt ca se intampla. Adica cred ca harul necreat intervine asupra creatului si modifica legea creatului.
Daca nu este bine cum am gandit, totusi nu este bine daca cred ca Dumnezeu poate si asa sa lucreze in unele situatii ?
Iertati-mi postul prea lung.
Ioan Toma
Așa este: harul necreat intervine asupra creatului și-i „învinge” legile. Ultimul plan existențial ete planul duhovnicesc. După asta planul informațional (strâns legat de primul), energetic (dacă vrei – cu toate că deja ne apropiem de materie) și abia pe ultimul plan este planul material.
Pe de altă parte trebuie atenție cu explicarea prea în detaliu a minunilor (mai ales folosind planul material și spațiul tridimensional) pentru că în foarte scurt timp o să fim depășiți: de exemplu în cazul ușilor încuiate nu a fost vorba exact de „strecurarea atomilor” trupului Mântuitorului prin ușile încuiate ci mai degrabă de „materializarea” trupului – fenomen „comun” în multele minuni ce implică arătări ale Mântuitorului sau ale sfinților. Cum exactt se întâmplă asta? Nu știm. Spune Sf. Ioan Scărarul ceva frumos pe tema asta. O s-o rezerv pentru o nouă postare.
Anonim
Multumesc. Cred ca am inteles acuma. Am citit si la Sf. Luca al Crimeii ceva asemanator in cartea Puterea Inimii, si sfantul spunea ca duhul poate da si forme, si ma gandesc atunci ca duhul calatoreste si apoi ia forme.
Cine stie insa in lumea duhoviceasca daca de fapt mai exista “spatiu” si “timp” si “calatorie” 🙂
Ioan Toma
Așa este: În lumea duhovnicească aceste noțiuni își pierd oarecum sensul din lumea materială